... is kind of a dead legend!
This kind of legend:
Asta e ce am reusit sa spicuiesc din partea de jos a peretelui, dand oamenii la o parte ca sa fac eu poze. si asta e peretele:
+ : My greetings to fuse...
- : I can admit fuse in kinda ugly. Petrol is 10 times more fun. How's culture club?
+ : We are in charletan. And I have seen a mouse!
- : Club mouse? Was he dancing?
+ : The tail was shaking... X
- : X
Deci ne intoarcem la soareci...
And a fox in a box. Nu, slava domnului asta nu am. Dar un soarece, da, am. Si se spune ca daca ai unul ai cel putin 10. Sa-mi traiasca! si sa am grija de ei si la mai multi.
Am fost efectiv oripilata cand am vazut creatura fugind pe langa perete. Juma' de ora de abia daca am indraznit sa ma misc din loc.
Dar am fost "linistita" ca aici toata lumea a avut cel putin o data un soarece in casa. Este absolut normal!
Si dintre cele 3 solutii pe care le am: sa pun capcane (dar nu as rezista sa vad soareci morti, si sa trebuiasca apoi sa-i curat. Chiar pot sa spun ca ii prefer vii!), sa imi iau vreun aparat cu ultrasunete anti soareci (nici nu stiu daca exista) sau sa-mi iau pisica, ultima pare cea mai plauzibila. Macar o sa fie scandal la vara, cand o sa-mi intre si porumbeii pe geam.
Si asta e tot parte din procesul de adaptare. Adaptarea la soareci.
...de fete care este la toaleta de baieti care oricum este comuna pentru ca aici oricum nu conteza. Daca toaleta nu este comuna, atunci este intai toaleta pt baieti si apoi cea pt fete. In concluzie daca vrei sa te pisi trebuie sa treci pe langa un sir de pisoare. Simtul pudorii din mine m-a facut de atatea ori sa ma opresc la usa sa astept sa termine baietii de facut pipi (nu tineam neaparat sa asist), ca apoi sa intru. Intre timp insa treceau fetele, ocupau toaletele. Dupa care intram si eu si ma trezeam ca toate toaletele pt fete erau ocupate. Deci trebuia sa astept, timp in care veneau baietii sa faca pipi, deci inevitabil asistam la ceea ce nu vroiam sa asist. Acum nu-mi mai pasa. E parte din adaptare.
Am reusit sa ascult numai muzica veche. Am dat love numai la piese pe care le stiam pe de rost (da imi plac, dar le-am ascultat de o mie de ori!). Eram pe punctul sa dau love la un laurent garnier din 96 si mi-am dat peste mana ca tocmai ce iubisem o piesa din 94.
Trebuie sa ies din acest loop! Mai e si muzica noua pe Last fm? sau o sa am neighbours pe cei care asculta Bee gees (care creca sunt mai pe val ca l garnier in momentul asta)
si inca ceva care nu-mi convine. De ce nu pot sa dau pauza? Am renuntat sa dau stop cca ma enerveaza, asa ca dau sunetul la minim. Nici macar mute nu exista. Si uit asa pe minim, acest radio se autogenereaza si se asculta singur, isi face treaba.
O plimbare pe maulul raului. O terasa vara. Un miliard de porumbei, tot vara. O plimbare cu barca sau cu vaporasul. Sau un loc mai ascuns, sub pod. Iubesc locul asta. De aici se pot vedea si cele 3 turnuri, toate 3 dintr-o privire.
Mi-am propus sa fac o intrega serie de poze cu parcari ticsite de biciclete.
Insa merita pozate si bicicletele sprijite te miri unde
...in spatele bisericii Sint Michiel ...a universtitatii din Gent? Nu stiu sigur dar asa scria pe ea!
Inca o biserica, de data asta fara turn (de fapt nu a fost niciodata terminata).
Si cladirea mea preferata! Nu neaparat pentru ca e frumoasa ci pentru ca imprejurimile ei sunt superbe. Si nu neaparat pentru Korenlei si Graslei, cele 2 maluri ale Leiei traversate de podul Sint Michiel, mai degraba pentru stradutele din spatele bisericii, care noaptea sunt destul de creepy.
Strada asta ma fascineaza pe mine. Nu e prea deosebita, nici apreciata, insa o plimbare noaptea pe aici iti da fiori.
(ignorati biciclistii)
Biserica Sint-Niklaas este un mare "pain in the ass" pt acest oras. In permanenta se inunda, zidurile crapa, turnul da sa se prabuseasca... A fost renovata de nenumarate ori, si tot sta sa cada. In 1950 primarul orasului (crestin de felul lui) a vrut sa o darame pt a construi o parcare in locul ei.
