brussel by night
vineri seara incursiune in viata de noapte a bruselului. am ales de pe brussel sucks una petrecere " BUZZ ON YOUR LIPS presents DAT POLITICS" care arata ara:
20.30 > Parodick Rivers (live) <>
21.35 > Ben et Béné (live) <>
22.45 > Dat Politics (live) <>
00.00 > DJ Donna Summer <>
02.00 > Bonobo (dj set) <>
04.00 > Stel-r & Snooba (dj-set) <>
si un bar despre care zicea asa:If you ask yourself why Saint-Gilles is so popular, one of the answers definitely lies within Terra Incognita, one of the beating hearts of the 1060 community. A place that sometimes feels more at home than home, not only thanks to the warmth of Mousse's welcome, the homely selection of mediterranean tapas or the laid back atmosphere, but also thanks to the openminded and cosmopolitan 30+crowd hanging out there most of the time, genuinely interested in making new encounters over a local beer. Go there to write or read in the Moroccan-styled decorated reading corner, to share a bottle (or more) of Spanish red, catching up with friends or to sunbathe on the terrace. Mousse, one of the owners, has the following wish: "to make anyone who walks through the door, feel welcome and comfortable and free to be who they are..."
se face copiutza in doo exemplare cu adresele celor doo locatii si se pleaca la drum.de data asta nu cu masina, ca cica e mai fun sa bei bere decat sa conduci, renunt cu greu la confortul de a avea masina cu tine de dragu bauturii si asa purced la drum cu trenu catre brusel midi apoi metrou pana la delacroix urmand cu strictete itinerariul de pe copiutza. la metrou tot omu responsabil cumpara cartela, asa facem si noi si dupa cautari intensive care au implicat pierderea primului metrou, constat cu stupoare ca nu exista nici un loc unde sa iti validezi cartela. zic ok, poate o validezi in metrou, dar nici in vagonul metroului nu era nici un fel de aparat care sa para a fi capabil sa valideze cartela. zic ok, atunci de ce dracu am mai cumparat-o, caci controale noaptea sunt 100% convinsa ca nu exista in belgia, unde numai indienii chinezii si curvele africance si est europene mai muncesc dupa 6. mai mult, de ce au cartelele de metrou banda magnetica daca nu tre sa le validezi niciune?
dupa excursia cu metroul oscilam intre intre un kebab si haribo, umplem buzunare cu haribo de la indieni mai degraba decat shaorma de la turci, ca cica haribo si fredonatul fac mersul pe jos sa para mai putin anevoios si in scurt timp ajungem la clubu cu pricina. petrecerea parea ok. ne place clubul, este un mic club punk la origine. are canapele. si cateeee! dat politics suna stupid, melodiile lor par mai degraba ringtones decat muzica, dar e vesel, e dansant. merge. se termina dat politics, un baiat ma intreaba daca stiu cine urmeaza, eu pricep franceza mai greut, dar la urma urmei de asta am venit pana la brusel ca sa imi mai exersez franceza. ii zic creca dona summer, ca eu asa stiu. deci eu ma asteptam ca donna summer sa fie o diva care sa cante "i'm in love". dar in loc de asta a aparut un maimutzoi, un agairci gras si agitat care a pus trance olandez de pe laptop, trance din cel mai scarbos. nu mai suport. plecam. cu metroul? sa vedem. intreb lumea in jur ca de asta am venit acolo ca sa vorbesc franceza. nu, metroul nu circula noaptea. ok, plecam oricum, cu gandul sa intram in primul bar sa comandam un taxi.
primul bar e destul de aproape, cerem 2 beri si un taxi, la care fata care servera la bar tipa la colega ei in timp ce turna berile "auzi, fataaa, cheama si tu un taxi!" aha, zic eu, sunteti din romania. da, sunt fetele, de altfel localul deja bubuia de manele (manele de suflet de dor si suferinta, nu erau de'alea de dans, sau poate era inca timpul de warm up). fetele au fost dragutze chiar se mai duceau afara sa vada daca a venit taxiu, a trebuit sa ii explic lu henk toata istoria cu manelele, ok plecam luam taxiu spre destinatia 2 a serii, barul care suna bine din descriere.
barul este exact ca'descriere dar depinde cum interpretezi descrierea, intr'adevar oamenii foarte primitori si gata sa iti faca pe plac. barmanitza se aseaza cu noi la masa, foarte prietenoasa ne spune ca mai bine vorbim engleza ca cu franceza noastra ea pricepe mai greu, scoateam harta, ne explica drumul catre gara, ne vinde niste tips&tricks despre ce mai putem face in drum spre gara, clar este ca avem de batut juma de oras pana la gara, asa ca ne intrebam daca sa mergem in fuse cu taxiul sau sa orbecaim cu picioru dupa baruri. mai bine baruri, ca de discoteci sunt satula. luam o bere si niste branza buna, chiar si cainele din dotarea barului se lingea pe bot dupa branza aia, caci eu mi-am rupt de la suflet sa impart cu prietenul omului - care de altfel era foarte frumos.
bun, plecam si de aici fara tinta prea exacta, caci nici dracu nu mai scotea harta din buzunar pe frigu ala. next destination: primul bar care ne iese in cale in drum spre gara. ok, se pare ca nu e nici un primul bar pe o distanta de 1 km de frig, primul bar este o discoteca nenorocita, nu se poate sta nici cat sa bei o bere, out! next pub tot peste 1 km, o discoteca si mai dubioasa cu tenta religioasa (pereti ticsiti de icoane, cruci, tablouri biblice) si muzica rnb. prost dar aici se poate bea o bere dar nu mai mult. deci urmatoarea destinatie, urmatorul bar ca mai e inca mult timp pana la primul tren. de multe ori m-am indoit de decizia mea de a fugi de trance, cine stie daca aveam rabdare poate un bonobo combinat cu stat pe canapele confortabile ar fi fost mai bun decat alergat prin frig prin cele mai nenorocite bodegi din brusel.
insa urmatorul bar a fost o surpriza totala, ciudata si placuta. un bic bar unde se asculta muzica tiganeasca, unde toata lumea era foarte-foarte-foarte beata dar foarte vesela. lumea cat de pestrita se poate de pestrita de la 20 la 80 de ani toate sexele si variatiunile sexuale, toate natiile si toate ocupatiile. cam asa de petrita:
["fsquirt.exe has encountered a problem and needs to close. We are sorry for the inconvenience" - adica mi-a crapat bluetoothu]
la bar erai intrebat "why the fuck do you try to speak french???" insa cereai 2 beri si ti se dadeau 3, nu mai aveau pahare curate ca e dimineata, asa ca primeai stela in pahar de de konich, un om isi dadea straduinta la pian, adica el chiar canta insa muzica din boxe il acoperea dar omu persevera. si aici s-a jucat sah, o tabla de sah cu o partida neterminata statea la geam, un mulatru de langa mine se plangea ca nu stie ce vrea prietena lui, nici eu nu stiu, un suedez se intreba ca si mine de ce e lumea atat de vesela, da, e clar ca nu are rost sa iti dai straduinta in franceza in locul asta. mai spre dimineata homelessu din poza de mai sus vine la noi si ne intreaba daca nu jucam sah, nu, nu jucam, insa eu sunt interesata sa il intreb pe om cu ce se ocupa. nu se ocupa cu nimic, are 71 de ani si nu s-a ocupat cu nimic toata viata lui, si chiar pare incantat de asta, il intreb unde locuieste, nu locuieste niciunde, el se plimba, il intreb pe unde a fost, a fost peste tot, inclusiv in romania, o rupe chiar putin pe romana, pe deasupra vorbeste fluent engleza franceza si olandeza. omu e haios si nu e deranjant deloc. vorbim un pic despre praga caci praga place oricui, apoi imi povesteste o experienta sexuala nu prea interesanta cu o romanca, dar ce romanca!, il intreb mai multe si de fapt e moldoveanca si de la ea stie romana ca ea nu vorbea nici o alta limba, il intreb unde a trait razboiu si spune ca in australia, ceva legat de familia lui, insa el s-a nasut in olanda, dar nu-i place acolo, belgia e mult mai misto. omu deseneaza o harta si ne explica cate ceva despre unde si-a mai petrecut viata, maine pleaca in canada. tot ce are este o punga de plastic cu niste hartii si inca cateva obiecte neidentificate. ii dam carnatul pe care eu il cumparasem de la bar cu maxima inocenta neprevazand glumitzele porno care se iscau in jurul meu. omu mananca carnatul si pana si el zice ca e foarte rau. pentru ca este. deja ne-am intins la vorbe mult cu omu (oare sa fi fost vreun artist neinteles traindu-si viata neconventional? si nu un simplu homeless?) deci e clar am pierdut primu tren inapoi spre gent, dar nu e graba mai sunt si alte trenuri...
No comments:
Post a Comment